RESTAURAREA SI INRAMAREA UNEI ICOANE VECHI

Intr-una din zile un vechi client mi-a adus la inramat o veche icoana a carei ferecatura era complet si din belsug acoperita cu vopsea argintie metalizata (Lunar?). Nu stia cum aratase icoana inainte de mutilare, dar se astepta 1) sa curat si sa argintez ferecatura si 2) sa-i inramez icoana. De regula nu ma las convins sa intervin in alte lucrari de restaurare decat ramele deoarece sunt perfectionist si profund convins ca cine cunoaste un singur domeniu s-ar putea sa-l cunoasca cel putin bine, daca nu chiar foarte bine, dar cine se exprima in varii domenii nu ajunge sa le stapaneasca cu adevarat pe nicicare. Exceptiile doar intaresc regula. (Ca o paranteza, in America policalificarea nu se anunta niciodata cu prilejul  unor interviuri de angajare caci, in baza aceluiasi rationament,  atat angajatorii cat si clientii vor evita "riscurile" iar supracalificarea si policalificarea suna cel putin nelinistitor.). Fiind un client vechi din Romania, tara unde majoritatea locuitorilor ei se pricep la toate iar lucrurile sfarsesc mai mereu prin a fi doar pe jumatate bine facute, am acceptat o scurta aventura dincolo de orizontul ramelor.

Despre ramele vechi pictate cu vopsea aurie sau argintie stiu, din experienta, ca ele adeseori ascund lucruri de valoare care reclama indelungate operatii de restaurare. In acest process se anunta si posibile complicatii costisitoare caci, odata cu vopseaua de bronz, adeseori se pierde patina originala si anumite portiuni ale aurului aflat pe suprafata ramelor (vezi si cazul restaurarii celor sase rame Aman de la Muzeul de Arta Craiova).

Pentru a o curata am desprins ferecatura icoanei de pe blatul icoanei si iata ce am descoperit dedesubt:

1) Ferecatura era din alama stantata
2) Icoana pictata pe lemn era binisor mai mica decat ferecatura ei si a fost alungita, in fuga, cu niste niste sipculite montate pe margini, pentru a o readuce in cotele ferecaturii.
3) Ferecatura a fost vopsita otova cu bronz argintiu Lunar fara a fi fost mai intai desprinsa de pe blatul ei de lemn si fara a fi fost protejata pictura. De aici au rezultat unele daune cauzate de stropii de vopsea ajunsi accidental pe chipul icoanei, pe care cineva a incercat sa-i razuiazca cu vopsea cu tot,
4) Candva s-a incercat  si indepartarea vopselei de pe ferecatura iar solventul s-a scurs pe blatul de lemn patrunzand pe sub aureola si afectand pictura. Succesiunea asta de dezastre este vizibila pe suprafata din lemn a icoanei si chiar pe suprafetele picatate care par foarte neclare, probabil ca rezultat al stergerii solventului scurs pe sub ferecatura.

 Desi nu intra in zona mea de comfort, am curatat sumar petele de vopsea argintie fara sa ating zonele pictate ale blatuluiu, dupa care am indepartat vopseaua argintie si de pe ferecatura.

Ferecatura, odata curatata, arata atat de frumos patinata incat am anuntat clientul despre ceea ce tocmai descoperisem si l-am convins sa pastreze aspectul original al ferecaturii cu care ocazie am regandit impreuna si un mod diferit de inramare decat cel discutat initial.

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL este unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

---------------------------------------------------------------------------

Inramarea unei icoane populare de la 1889 si provocarile ei

Iata in continuare o icoana semnata Rina si Ilie Delureanu 1889. Stranepotul acestora, Doru Delureanu, din Craiova, a tinut sa inrameze aceasta fragila lucrare intr-o rama deosebita si asta l-a adus din nou pe la noi. I-am produs o rama simpla, cu panou albastru avand simboluri cristice scrijelate (sgrafitate) la colturi si, pe latura inferioara, sgrafitat numele primilor proprietari ai icoanei impreuna cu anul 1889.

Icoana tiparita are deja un fel de "rama", adica are un chenar floral incarcat. Astfel de icoane erau destinate oamenilor simpli care urmau probabil sa le prinda in pioneze pe peretii de la rasarit ai incaperilor. Asa stand lucrurile, am ales sa construiesc o rama simpla si sobra, ingusta si neteda pe care sa o particularizez printr-un albastra desuet, vechi si naiv, precum si prin ornarea colturilor cu niste simboluri cristice usor de recunoscut, scrijelite abia vizibil, cu mana libera, din prima, fara multa grija pentru executia academica a formelor, cam asa cum ar fi putut-o face bunaoara si Rina ori Ilie Delureanu ei insisi, acum 125 de ani. Gravarea numerlor sotilor Delureanu are un aspect mai caligrafic, dar amintiti-va ce caligrafie minunata aveau oamenii pe atunci si ce scrisori, plicuri si carti postale ne-au lasat.

Simbolurile crestine de la colturile ramelor sunt toate, fara exceptie, in pozitie erecta. Ar fi fost o impietate sa inclinam sau sa rasturnam acele simboluri pentru a le face sa se comporte ca niste colturi de rame obisnuite. Icoana propriuzisa a fost "laminata"  intre doua geamuri, la cererea proprietarului ei, pentru a nu ascunde vederii inscrisul original de pe verso si semnaturile strabunicilor lui. Cu exceptia ramei, din punct de vedere artistic inramarea asta nu aduce nimic special. Mai mult chiar, o piesa de hartie plasata intre doua geamuri nu este chiar o idee de aplaudat, dimpotriva. Dar a fost singura solutie care oferea acces facil si la spatele icoanei, asa cum si-a dorit-o proprietarul ei actual.

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                

*                 1) Rame Roscas                         (general)

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                                     
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

---------------------------------------------------------------------------

Cand si de ce restauram rama unui tablou?

Reproducere de rama italiana din secolul XVI. Nu are nevoie de restaurare pentru ca e noua!

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                         (general)

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                                                  
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 


Un potential client imi scrie:

"Buna ziua,   

Va multumesc pentru raspunsul promt.   Cand am spus restaurare, ma refeream strict la remedierea fisurilor gips-ului de la suprafata ramei. In rest, rama este intr-o stare buna. Ma gandeam ca suprafata ramei fiind plana si fara dantelarii sau motive complicate ar fi mai convenabil sa o restaurez decat executarea unei reproduceri. In al doilea rand, ma gandesc ca rama ar avea o vechime destul de mare si mi-ar fi placut sa o pastrez.   Eventual, mi-ar fi foarte util daca ati putea sa-mi dati doua optiuni:   
1. costul estimative al restaurarii (din ceea ce ati vazut in imagine) 
2. costul executarii unei rame apropiate ca aspect ca cea din imagine......"

Fragmente din raspuns.


"...Restaurarea ramelor in general este un drum spinos si plin de capcane.  Daca astazi cel mai mult va supara ciobiturile unei rame, dupa repararea lor veti remarca in chip suparator faptul ca rama este descleiata si deschisa la colturi. Si atunci va fi prea costisitor sa repuneti rama pe santier pentru remedierea acestui aspect care tine strict de uscarea lemnului ramei si comprimarea lui in mod inegal, mai mult pe latimea fibrelor decat pe lungimea lor. Daca ati rezolvat ciobiturile si structura lemnuluiu va vor deranja fisurile sau petele ei, etc. Proprietarul lucrarii va fi tentat sa impinga restaurarea ramei pana la punctul la care va descoperi cu groaza ca a dat o multime de bani pentru o rama care arata aproape noua si ca, asa "noua" cum este, rama nu mai pare potrivita pentru un tablou care are, desigur, o alta varsta.

Chiar si dupa restaurare rama trebuie sa aiba o vechime compatibila cu a  tabloului pe care-l incadreaza sau cu epoca in care acesta a fost realizat. Asta inseamna sa fie credibila. Or, dupa multe decenii sau sute de ani, ramele nu mai sunt ce au fost la inceput. Se deschid la colturi, se fisureaza, le mai cade "gipsul" de pe muchii pe ici-colo, mai sunt lovite sau scapate, devin patate fie prin accidente, fie prin simpla oxidare. Pana si insectele isi semnaleaza prezenta prin minuscule pete maronii, amintiri ale festinelor pe care le-au trait si a urmarilor lor. Si iata ca ne-am intors de unde am plecat. Ca o paranteza trebuie sa va zic ca, printre altele, noi producem copii ale ramelor de epoca, asa numitele reproduceri de rame antice. Acestea sunt de fapt rame noi care sunt tratate astfel incat sa devina credibil antice. Adica le supunem tuturor torturilor pentru a le face sa arate ca si cum au traversat secolele. Toate cele ce pe dvs va deranjeaza la rama dvs. abia devin medalii de merit pentru reproducerile noastre si suntem platiti foarte bine sa le facem sa arate asa. 



Sper ca nu v-am plictisit, dar am incercat sa explic cateva lucruri greu de acceptat daca sunt doar enuntate, asa, pur si simplu.

1) Scopul si motivele restaurarii trebuie precis stabilite pentru ca este foarte probabil ca un obiect vechi sa aiba si vicii sau defecte ascunse care trebuie tratate sau ignorate cu acceptul si pe cheltuiala proprietarului ramei.
2) O reproducere este aproape intotdeauna mai ieftina decat o restaurare. Nu stiu ce dimensiuni are rama dvs. si deci nu va pot da inca un pret aproximativ. Din ce vad in fotografia pe catre mi-ati trimis-o, insertia alburie (pass partout) nu pare sa fie in suferinta si atunci nu are rost sa o reparati sau sa o schimbati.
3) Anumite defecte sunt inerente imbatranirii ramelor si ele sunt dovada varstei, devenind parte din patina acelei rame. Ele trebuie sa ramana acolo unde sunt.
4) Se restaureaza doar ramele valoroase din punct de vedere artistic si/sau istoric DACA au suferit urmare a unor inundatii, incendii, lovituri sau au fost pastrate in conditii improprii. Unul dintre motivele frecvente pentru care ramele ajung la restaurat este si acela ca au mai fost restaurate inainte, defectuos, de specialisti de ocazie. Acesti restauratori de ocazie sau restauratori scoliti dar neinstruiti si in domeniul specific al ramelor provoaca daune mai extinse si mai costisitoare ramelor deacat toate celelalte motive enumerate mai sus si fac din restaurarea lor profesionista o afacere obligatorie. Ei imi amintesc de geamgiul ambulant din copilarie, cel care umbla cu geamurile in spate prin cartier, anuntandu-si prezenta prin strigate;  se oprea sa priveasca la copiii care jucau fotbal pe strada, indemnandu-i sa suteze in minge ca barbatii, in speranta ca una dintre ghiulelele lor va provoca un accident si el va avea de inlocuit geamul spart.  Sase rame de la tot atatea tablouri de Th. Aman, apartinand Muzeului de Arta Craiova, au trecut candva prin atelierul meu, la restaurat, din exact acest motiv si trebuie subliniat faptul ca doar foita de aur de 23.75K folosita la reaurirea ramelor decimate de un asemenea restaurator a costat muzeul 5000 de dollari. Povestea restaurarii acestor "restaurari" o gasiti intinsa pe 12 episoade, undeva in arhiva acestui blog."

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

Sapte indicii pentru determinarea diferentei dintre foita de aur si Schlagmetal

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                         (general)

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                                                    
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 
Trebuie stiut ca in Romania (si nu numai aici) exista o inclinatie spre nesinceritate care face ca numerosi comercianti si artisti sa-i zica "foita de aur" Schlagmetal-ului, numele german sub care este cunoscuta foita care imita aurul.

Cum deosebim foita de aur autentic de foita de Schlagmetal?

Incetul cu incetul, adica asa cum mi s-a intamplat si mie, in urma cu vreo 30 de ani, pe cand am intrat prima oara in contact cu foita de aur si cand, pentru o vreme, mi-a fost imposibil sa vad vreo diferenta intre obiectele aurite cu aur, respectiv cele aurite cu Schlagmetal. Eram la fel de neputincios ca in primul semestru din anul intai,  atunci cand nu-i puteam inca deosebi pe cei trei colegi africani decat daca-i vedeam impreuna si-i luam dupa inaltime!

Dobandirea acestui tip de discernamant cere si ceva experienta practica pe langa indicatiile mele pretioase. Iata mai jos cele mai bune sapte indicii dupa care trebuie sa va ghidati atunci cand incercati sa deosebiti aurul de Schlagmetal.

1) Pretul. Raportat la aceeasi suprafata, imitatia de aur este de zeci de ori mai ieftina decat aurul. O carticica cu 25 de foi de aur de format 80 x 80 mm (totalizand o suprfata de numai 0,16 mp) se vinde astazi, in Romania, cu cca 60 USD. O carticica cu 25 foi de Schlagmetal, de forma patrata si cu dimensiuni de minimum 140 x 140 mm fiecare (totalizand o suprafata de 0,5 mp) costa cca 2,7 USD. Facand calculele, la suprafete egale rezulta ca foita autentica de aur este de cca 54 de ori mai scump decat imitatia (Schlagmetal).

2) Dimensiunile si fragilitatea materialului. Spre deosebire de foita de transfer (patent, engl, care este fixata pe suportul de hartie), foita libera (loose, engl) de aur  va fi pur si simplu smulsa de pe pagina ei, rupta si botita prin simpla expirare in apropierea ei. Nu intamplator incepatorii in ale auririi isi tin literalmente respiratia cand manipuleaza foita de aur si intorc capul atunci cand expira. Foita aceasta se va lipi de degete la cea mai mica si diafana atingere, ea neputand fi manevrata cu mainile goale. Prin contrast, Schlagmetal poate fi manipulat cu degetele uscate si ceva atentie.

3) Aurul ramane stralucitor tot timpul si nu este necesar sa fie protejat cu lacuri sau verniuri, in timp ce Schlagmetalul neprotejat incepe sa oxideze de cum a fost scos din plicul etans in care se afla.  Cu timpul suprafata de Schlagmetal va deveni verzui-maronie.

4) Prezenta lacurilor de protejare si a vopselelor pe suprafata obiectelor aurite tradeaza Schlagmetalul. Nu exista aspectul de "aur antic" asa cum exista cel de lemn vechi, ceramica veche. Obiectele din aur masiv sau cele aurite pot fi prafuite si murdarite (nu patate!!!), dar asta nu se intampa uniform, asa cum imbatraneste hartia sau tesatura, de exemplu.  Tocmai pentru ca aurul nu cocleste niciodata, indiferent in ce conditii a fost pastrat, obiectele aurite cu aur real nu se protejeaza cu lacuri, iar aurul nu va ajunge sa aiba aspectul "inegrit de timp".  De imbatranit va imbatrani lemnul si grundul de la suprafata ramei iar semnele imbatranirii acestor doua materiale se vor transmite si foitei de aur. Dar nu aurul se fisureaza si eventual se desprinde, ci grundul de pe rama se fisureaza si eventual se desprinde cu aur cu tot. Aurul insa se uzeaza prin stergere sau frecare, se roade, se toceste, dar ramane la fel de stralucitor, asa cum vedem ca se intampla si in cazul bijuteriilor din aur pe care le purtam zilnic (ex. verighetele, pandativele, bratarile). Prin stergere de praf si frecare foita de aur se uzeaza in timp si devine tot mai subtire si mai transparenta, incat la un momentdat se vor putea citi prin ea  foarte limpede culoarea originala a suprafetei aurite.

5) Imperfectiunile de aurire. In mod manual nici aurul si nici Schlagmetalul nu pot fi asternute perfect pe suprafata de aurit. Foitele se vor cuta si char rupe uneori. Forma si contururile rupturilor acestora vor avea aspecte distincte si vor identifica cu precizie materialul folosit. Cutele foiteilor se for regasi si recunoaste cu ochiul liber pe suprafetele aurite caci ele se vor concretiza sub forma unor "zgarieturi" prin care se poate zari culoarea originala a suprafetei de aurit. Aurul fiind mult mai subtire si docil va lasa semne abia perceptibile pe suprafata aurita sub forma unor scurte (1-5 mm), rare si foarte delicate retele de "zgarieturi" zigzagate de grosimea firului din plasa de paianjen. "Zgarieturile" drepte, de grosimea firului de par (sau si mai groase), avand lungimi de 1-5 cm sunt semnele clare ale auririi cu Schlagmetal. La intersectia a doua sau mai multe astfel de "zgarieturi" se formeaza adesea un fel de insula triunghiulara (sau poligonala) unde foita de Schlagmetal nu a mai aderat la suprafata. 
Ganditi-va in termeni de hartie de matasa si carton de cutii. Hartia este mult mai subtire decat cartonul, la fel cum aurul este mult mai subtire decat imitatia de aur. Rupturile si cutele din hartie si cele din carton arata total diferit exact din cauza grosimii lor diferite. La fel stau lucrurile si cu defectele din suprafele aurite cu foita de aur autentic si cele aurite cu imitatia de aur. Desenul defectelor din aur este  extrem de delicat si retinut spre deosebire de desenul defectelor duprafetelor aurite cu Schlagmetal care este mult mai viguros, mai aspru si mai amplu.

Imaginea de mai sus exemplifica defectele de aurire cu Schlagmetal pe cazul concret al unei rame italiene din repertoriul Cavalli e Poli. Defectele sunt intntionat puse in evidenta de autorii acestei rame pentru ca ele trec drept patina in ochii necunoscatorilor si aspectul acesta a ajuns sa fie chiar cautat. Un exemplu de finisare superioara in Schlagmetal ne ofera imaginea a doua rerezentand doua detalii de rame de acelasi producator. De data asta culorile negru si rosu care strapung prin "uzura" si imperfectiunile foitei sunt savant dramuite si efectul estetic este unul deosebit (rama de deasupra). De data aceasta defectele de aurire sunt utilizate cu mai multa arta si sunt abil ascunse prin interventiile manuale experte ale finisorului de rame.

6) Alternanta artistica a suprafetelor mate si a celor lustruite sunt tipice obiectelor aurite cu foita de aur autentic. De fapt posibilitatea de lustruire a aurului este unul din motivele alegerii acestui material in finisarea ramelor. Aspectul uniform, fara portiuni lustruite, este semnul distinctiv al auririi cu Schlagmetal si mixtion.

7) Varsta obiectelor aurite. Imitatia de aur, Schlagmetal, este o realizare tehnica relativ noua. Obiectele aurite cu o vechime mai mare de 150 de ani sunt cu siguranta aurite cu foita autentica , nu cu imitatia ei.

In concluzie,
   a) imitatia de aur fie nu poate fi valtuita la fel de subtire cum poate fi batuta foita de aur, fie lucrul asta ar face-o sa devina la fel de scumpa sau char mai scumpa decat aurul. Prin urmare foita  care imita aurul ramane mult mai groasa.
   b) foita de aur poate fi usor asternuta si facuta sa arate ca imitatia de aur, invers este fie imposibil fie nerentabil. Decat sa muncesti sa faci imitatia de aur sa arate ca aurul, va rog sa ma credeti ca e mult mai ieftin si mai simplu sa folosesti direct foita de aur. 
   c) foita de aur si Schlagmetalul se fixeaza pe ramele de aurit in doua moduri diferite. Totusi, foita de aur poate fi fixata in ambele moduri. Dar de ce ai trata foita de aur ca pe imitatia ei, facand-o sa para mai putin decat este? E ca si cum ati cumpara si folosi o limuzina Mercedes pe post de tractor. Se poate, dar e pacat.

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

Ramele pretioase in foita autentica de aur

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                         (general)

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                                                                  
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 


 Recent mi-a atras atentia o postare pe Facebook a unuia dintre prietenii mei, dl. Peter Werkhoven, rameur si el, proprietarul Aedicule, cel mai select atelier de rame din San Francisco  (http://www.aedicule.com).
In postarea sa Peter ne arata tuturor o reproducere de rama antica recent terminata si ne instiinta ca auritul ramei respective a necesitat 32 de carticele cu foita de aur de 23,5K. Fiecare carticica contine 25 foi de 80 x 80 mm fiecare. Vorbim, prin urmare, despre o cantitate de 800 foite sau echivalentul unei suprafete totale de 5,12 metri patrati de foita de aur de 23,5 carate. In lei, la pretul zilei in care postez, asta inseamna 5120 lei. In moneda UE suma asta inseamna 1181 euro. Iata mai jos rama de dimensiuni medii despre care va vorbesc.

Si pentru ca vorbiram despre foita de aur, in Romania puteti achizitiona acest produs, printre alte locuri, de la Foita de Aur (in Bucuresti)(http://www.foitadeaur.ro), care pare sa vanda la cele mai bune preturi din tara, sau Lucas Impex (din Tulcea).
In continuare va voi tortura cu cateva detalii tehnice.

Categorii de foita de aur

Aurul liber se prezinta in foite depuse intre filele unor carticele cu pagini din hartie de matase. 
Aurul de transfer se prezinta lipit superficial pe role de hartie speciala de matase. El se foloseste in special pentru lucrari de auriri exterioare (domuri, statui etc).
Grosimea foitei de aur o face aproape transparenta. De fapt prin foita de aur putem privi, in contra lumina, asa cum privim si distingem lucrurile din jur prin ochelarii de soare. Pentru a va face o idee, zece mii de astfel de foite abia ar atinge 25 mm in grosime. La randul ei greutatea foitei de aur se raporteaza la  1000 de bucati pentru a face sens simturilor noastre. Ea cantareste intre 11 si 29 de grame la mia de colite si acopera o suprafata de 6,4 metri patrati.

In functie de puritatea sa, numarul de carate scade iar foita de aur cunoaste diverse nuante de galben. Aceste nuante sunt "citite" prin numarul de carate aferent. Aurul pur are 24 de carate (K). Aurul impur contine argint si cupru in diverse procente. Cu cat aurul contine mai mult argint, cu atat este mai alb si mai rece. Cu cat creste continutul de cupru foita de aur devine mai rosie, mai calda. Asa numitul aur alb are 12K, contine adica 50% aur si 50% argint.

Auritorii din afara Romaniei pot folosi in munca lor zeci de tipuri de foite de aur cu puritate variind intre 6 si 24K. Iata cateva dintre posibilitatile aflate laindemana acestor auritori.
24,00 K,  Aur pur
23,75 K   Aur Rosenobel
23,50 K   Aur Reines
23,30 K   Aur Pluto
23,20 K   Aur Selena (Luna)
23,00 K   Aur Ducat
23,00 K   Aur geam
23,00 K   Aur dublu XX (ceva mai gros)
23,00 K   Aur rosu/roz
23,00 K   Aur antic
22,75 K   Aur Secolul XIX
22,70 K   Aur japonez
22,50 K   Aur special
22,00 K   Aur pal
22,00 K   Aur pentru rame
22,00 K   Aur lunar
18,00 K   Aur lamaie
18,00 K   Aur French pal
16,70 K   Aur pal
15,30 K   Aur verde deschis
13,25 K - 6 K  Aur alb
Diverse culori si nuante (aliaje) de foita de aur sunt exemplificate in cataloage speciale, ca cel de mai jos, cataloage indispensabile restauratorilor adevarati, in conditiile in care un obiect aurit nu poate fi repareat impecabil (fara sa se cunoasca) daca in final nu se va recurge la exact acelasi tip de aur ca cel utilizat initial pentru aurirea lui.

Pana aici am discutat strict despre foita autntica de aur. Trebuie spus ca in Romania (si nu numai aici) exista o tendinta de nesinceritate si numerosi comercianti si artisti va vor spune ca vand/folosesc "foita de aur" in lucrarile lor. In realitate ei va vand sau folosesc imitatia de foita de aur cunoscuta sub numele tehnic german de Schlagmetal. Daca foitele de aur autentic au in general forma patrata de 80 x 80 mm, cele de Schlagmetal sunt mult mai groase (pot fi apucate gentil cu degetele fara a se rupe si ramane lipit pe burice), au o culoare galbena mai intensa si mai stralucitoare (aurul este mat-galben-verzui in aparenta). In cazul imitatiei de aur vorbim despre foite din alama foarte subtiri de format 140 x 140 mm (sau mai mult). Imitatia de aur oxideaza in aer liber, si de aceea ea trebuie protejata daca se doreste a ramane cat mai mult timp aurie, in timp ce foita de aur nu oxideaza niciodata, ramanand stralucitor in orice conditii, pentru totdeauna.
Argintul oxideaza si el in aer liber. Obiectele aurite cu aur mai slab de 22K se vor innegri in timp proportional cu continutului de argint din foita folosita la acoperirea lor. Pentru auriri exterioare se va folosi intotdeauna aur de minimum 23K. Imitatia de argint este o folie foarte subtire de aluminiu avand dimensiunile specifice Schlagmetalului.

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

Indreptarea laturilor deformate ale unor rame vechi (II)

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                                                            
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  

Lemnul este un material eterogen si in buna masura impredictibil. Felul in care el este strabatut de tesuturile lemnoase mai moi sau mai dure, felul in care a fost uscat, prelucrat si finisat, apoi pastrat si ingrijit, precum si nodurile ori alte defecte fizice fac din lemn un material capricios. Drept rezultat, piesele din lemn se fisureaza, isi reduc volumul si isi modifica forma pe parcursul timpului, ceea ce in zona ramelor vechi se vede in imbinari deschise, profile contorsionate, suprafete si ornamente fisurate etc. 

In alte imprejurari (Restaurarea unor rame Aman, partile I-XII) am tratat despre restaurarea pas cu pas a multor defectel aparute in corpul sau pe suprafata ramelor vechi. Cu o exceptie: indreptarea lemnului curbat sau torsionat. De asta ne vom ocupa acum.
Deformarea lemnului are multiple cauze pe care mi-ar fi placut sa le fi dezvoltat (credeti-ma ca am si incercat s-o fac), dar atunci am divaga foarte  mult de la subiect. Hai sa ne multumim de data asta a constata curbura unei piese din lemn, sa zicem o rigleta, si sa descriem unul din procedeele "reci si uscate" de indreptare a ei, procedeu pe care apoi il vom urmari reprodus si in cazul unei mici si delicate rame Newcomb Mcklin.

 Succint, problema se pune in felul urmator. Piesa liniara din lemn s-a curbat probabil din cauza unui nod masiv (fig. 3). In portiunea convexa a lemnului se practica un numar de kerfs (taieturi adanci late doar atata cat permite lama fierastraului (fig. 4). In kerfs se introduce fortat clei de lemn si piesa se aseaza intre doua atele care, sub presiunea clemelor, vor constrange lemnul sa revina la pozitia rectilinie de odinioara (fig. 5). A doua zi, dupa uscare, lemnulse va fi indreptat si-si va mentine in continuare geometria corecta putand fi finisat. In cazul ramelor astfel de reparatii vor trece neobservate deoarece lemnul lor este acoperit cu gesso.

Aici as putea incheia, dar vreau sa va mai arat cateva imagini fotografice care ilustreaza fidel cele descrise mai sus.

 Fig 6

 Doua laturi ale unei mici rame Newcomb MckLin au suferit curburi suficient de pronuntate pentru a scoate rama din planeritatea ei originala, ceea ce facea ca oglinda ei sa nu se mai aseze corespunzator in faltul ramei si imbinarile ei sa se fi subrezit pana la punctul in care rama devenise inutilizabila.

Fig. 7

 Rama a fost dezmembrata si curatata de resturile de gesso si vopsea de bronz, ea avand mare nevoie de o refinisare completa. Se mai observa inca gaurile cuielor de la imbinarea colturilor. Aceste gauri vor fi plombate cu lemn nou iar rama, dupa indreptarea celor doua laturi indoite, va fi reasamblata, de data asta folosind pene din lemn in loc de cuie.

Fig. 8. 

Una din laturi a fost crestata, crestaturile umplute cu un adeziv puternic si lemnul fortat in pozitia corecta. Dupa uscare el va ramane definitiv in noua sa configuratie.

Fig. 9  Aceeasi latura, dupa ce a fost curatata a doua zi.

Fig. 10 

Rama a fost indreptata, plombata si reasamblata cu pene de lemn. In planul mai indepartat, in stanga, se pot remarca deja cateva detalii din debutul fazei de reconstruire prin chituire a micilor imperfectiuni si accidente care au lasat urme in lemn. In final, dupa patru straturi de gesso, slefuire si refnisare, rama noastra arata ca o batrana rama de 90 de ani, dar bine pastrata (Fig. 11).

 Fig. 11

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

Indreptarea laturilor deformate ale unor rame vechi (I)

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                                                              
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  

Incepand de astazi va voi invata un procedeu spectaculos de indreptare a laturilor strambe ale unei rame. Procedeul respectiv il vom exemplifica pe cazul concret al unei rame Newcomb Mcklin. Dar mai intai va tratez cu cateva vorbe despre cum si de ce se incovoaie sau se rasuceste lemnul in decursul anilor.


Cum si de ce lucreaza lemnul. Cunostinte generale minimale despre lemn.

Cine nu intelege lemnul si miscarile lui nu va ajunge nicaieri in domeniul constructiei si restaurarii ramelor traditionale si cu atat mai putin in cel ebenistic. In continuare va voi expune esenta a ceea ce trebuie sa stiti pentru a putea gasi macar punctele cardinale in lumea fascinanta a lemnului si prelucrarii lui. Sper sincer sa va indragostiti de subiect si sa aprofundati cu folos aceste cunostintele. Celor serios interesati de lumea si misterele lemnului le recomand o carte minunata, cotata la superlativ, cu 5 stele, o adevarata enciclopedie populara a lemnului si care se numeste "Understanding Wood", de Bruce Hoadley.

Am citit cartea d-lui Hoadley in America, in urma cu 25 de ani, pe cand inca nu exista internetul si nici nu vorbeam englezeste, cu dictionarul in mana, si am adus-o in Romania, unde o pastrez ca pe moastele sfinte. Pe cand o terminasem de studiat, stiam deja destula engleza pentru a-l suna pe autorul ei si a-l descoase cu privire la uscatoria solara pe care urma sa mi-o construiesc in Romania. Un om minunat! Sper sa mai fie printre noi.

Lemnul are o natura fibroasa si aerisita si nu gresiti prea mult daca vi-l imaginati ca pe un snop de tuburi paralele strans unite intre ele. Am zis tuburi si nu am gresit caci prin aceste tuburi circula seva hranitoare dinspre radacini spre frunzele copacului. Atunci cand este viu copacul se ingroasa mereu, adaugand pe circumferinta lui cate un inel de crestere in fiecare an. Cand este taiat, evident, cresterea lui inceteaza, dar el va continua sa se miste si sa-si modifice dimeniunile atata timp cat va exista. Se zice ca lemnul "misca" si in realitate chiar isi modifica in chip sensibil dimemsiunile de la un sezon la altul si de la un an la celalat. Aceste "miscari" au de aface cu pierderea apei din constituenta lui dar si cu morfologia sa, adica cu formula de distribuire a zonelor dure si moi din structura sa. Aceasta formula depinde strict de locul din care a provenit rigla sau scandura respectiva, raportat la trunchiul copacului, asa precum puteti vedea si din imaginea de mai jos, dar si defectele si bolile lemnului au rolul lor. Nodurile, in special, provoaca schimbarea drastica a proprietatilor lemnului reducandu-i mult elasticitatea, rezistenta si stabilitatea dimensionala.

Aceasta imagine extrem de sugestiva va arata modificarea in timp a scandurilor si riglelor dupa uscare, in functie de repartizarea inelelor de crestere si a zonelor dure si moi din masa lemnoasa. Astfel puteti sesiza ca orice rigla sau scandura isi micsoreaza volumul dupa uscare, dar unele se vor si deforma ca toate visele, schimonosindu-si profilul. Asa ceva nu vreti sa se intample cu ramele dvs. si nici cu mobila, usile sau ferestrele dvs, am dreptate?

Ei bine, veti intreba dvs., toate profilele de mai sus provin din acelasi trunchi si atunci ce anume le face sa reactioneze intr-atat de bizar dupa uscare si de ce nu reactioneaza toate la fel? Pentru a intelege ce se intampla trebuie sa va spun ca trunchiul copacului, lemnul in general, nu este deloc o substanta omogena. El poseda unele straturi si zone mai dure iar altele mai moi. Amestecul si dozajul acestor ingrediente sunt raspunzatoare pentru modificarile constatate. Priviti cu atentie desenul inelelor de crestere asa cum apare el pe capetele scandurilor si rigletelor exemplificate in desenul de mai sus. Acest desen si putina logica va va da si raspunsul cautat. In unele cazuri (fig. 2) scandura este mai dura in miezul ei si mai moale pe margini, continand "lemn mort" pe centru si "lemn viu" pe margini. In cazul din fig. 1, scandura este debitata in intregime din portiunea vie a lemnului, deci este omogena, iar inelele de crestere cad perpendicular pe suprafetele scandurii. Acesta este cel mai bun si mai stabil lemn posibil. El se va strange (micsora volumul) prin uscare, indesindu-si inelele, dar nu-si va deforma profilul. Din acest fel de lemn veti putea face rame, instrumente muzicale sau piese de mobilier care sa infrunte secolele. Cand desenul fibrelor dintr-o scandura este oblic si/sau tangential la suprafata ei, atunci e tragedie. Obiectul contruit din astfel de lemn se va deforma, se va stramba si, daca e constrans in structuri rigide pe care nu le va putea birui, va crapa pur si simplu! In acest caz ne gasim cu cheresteaua din fig. 4, 6 si 7 unde descoperim ca dupa uscare lemnul si-a micsorat volumul dar si-a modificat in chip inacceptabil si profilul. Aceste scanduri sunt rebuturi din punctul de vedere al calitatii si durabilitatii obiectelor construite din ele. Din pacate, la modul primitiv in care se debiteaza cheresteaua in Romania, prin felierea trunchiurilor, 90% din scanduri sunt, inevitabil, din categoria rebuturilor. Nu atat nodurile cat modul de debitatare produce cheresteaua de calitate inferioara.

Daca ati ajuns pana aici si inca nu stiti ce sunt si cum arata "carnea si oasele" copacilor, cum arata si ce proprietati au inelele de crestere, puteti afla noutati ostenind inca un paragraf sau doua.

Inelele de crestere (annual rings) se citesc cel mai bine in sectiunile transversale ale trunchiurilor copacilor si ele sunt reprezentate de succesiunile inelare formate din portiuni mai intunecate si mai inguste intercalate cu altele mai late si de culoare mai deschisa. Zonele subtiri si inchise la culoare reprezinta lemnul crescut chinuit, pe durata iernii, iar inelele mai late, mai albicioase si mai moi reprezinta lemnul adaugat (crescut) cu repeziciune in perioada anului bogata in lumina, caldura si ploi. Un inel alburiu debil descrie o vara secetoasa, in timp ce unul lat este semnul unei perioade lungi de infrunzire, una deosebit de propice dezvoltarii vegetatiei in general.

Privind cu atentie la capetele bustenilor vom distinge intotdeauna o zona mai inchisa la culoare, spre interior (hard wood, duramen), inconjurata de o alta, mai mult sau mai putin lata, de culoare mai deschisa (sap wood, albura), la exterior. Prin "tubulatura" din zona inchisa la culoare nu mai trece demult seva. Acest tesut lemnos este mort, rigid si dens din cauza sarurilor minerale care s-au depus pe interiorul capilarelor. Dimpotriva, aria exterioara de culoare mai deschisa, tesutul liberian numit in engleza "sap wood" (de la fapul ca prin el circula de fapt seva (sap)), este partea vie, aflata in crestere si, prin comparatie cu miezul dens si anchilozat al trunchiului, aceasta parte este mai moale si mai flexibila, iar dupa uscare mai putin densa, deci si mai usoara. Cu coaja si albura se hranesc majoritatea daunatorilor padurilor, nu cu "ciolanul" din inima copacilor.
                                                                                                                      (va continua)

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

Rama Eustatiu Stoenescu, un Ludovic al XIV-lea desfigurat

Istoricii si criticii de arta mentioneaza cateva rame cu nume de pictori romani. Astfel ne intalnim cu rama Grigorescu, rama Aman sau rama Stoenescu. Ati crede poate ca ele sunt creatiile lor sau ca au rezervat ramele respective pentru uz propriu. In realitate vorbim aici despre rame (in general frantuzesti) care au placut, probabil, in mod deosebit alor nostri iar frecventa folosirii lor de catre unii sau altii dintre ei a facut sa fie asociate strans numelor respective. Desi fiecare dintre pictorii de mai sus a folosit multe alte rame, cele asociate numelor lor sunt, dupa cum urmeaza: Rama Grigorescu, o rama bolection cu colan stucat si panou exterior plan (motive italiene de baza), Rama Aman, o rama neoclasica cu panou concav canelat si, in fine, o rama Montparnasse inspirata de stilul ramelor Ludovic al XIV-lea, a imprumutat numele lui Eustatiu Stoenescu.
Ceea ce numim rama Stoenescu este un model de rama foarte pretuit de pictorii romani ai primei jumatati de secol XX, pictori conectati la arta si noutatile pariziene.

Chiar daca si alti pictori romani au folosit-o cu succes, rama aceasta si-a leagat totusi numele de pictorului Eustatiu Stoenescu (1884-1957). Iata detaliile unor astfel de rame din patrimoniul Muzeuluiu de Arta Craiova (fig.1 si 2.), respectiv dintr-o colectie particulara (fig.3).

 

Fig 1

Fig. 2

Fig. 3

Remarcati lipsa de simetrie a ornamentelor si pronuntata "dezlanare" a ornamentatiei in intregul ei. Ei bine, aceste atribute ii sunt caracteristice si ele fac tot farmecul ei. Si acum, surpriza!  Priviti fig 4 si 5. Asemanarea ramei Stoenescu cu Ludovic al XIV-lea  nu este deloc intamplatoare.

Fig. 4  (Ludovic al XiV-lea)

Fig. 5  (Ludovic al XIV-lea)

Asemanarile dintre cele doua rame sunt frapante si doar inacuratetea detaliilor si lejeritatea tehnicii de executie le diferentiaza. Astfel, de exemplu, unde rama Ludovic al XIV-lea era sculptata si aurita cu foita autentica de aur, rama Stoenescu are ornamentele stucate (ghips) pe suportul de lemn si este aurita cu o foita care imitata aurul, sau este aurita cu zgarcenie, ici si colo, pe unele dintre proeminentele ornamentelor ei.

Cum se explica filiatia asta? In secolul XIX rama Ludovic al XIV-lea era foarte populara in Franta. Versiunea ei simplificata (comerciala) a fost produsa din abundenta in acea perioada. Cand pictorii saraci care populau Montparnasse, la inceputul secolului XX, au descoperit ca pot refolosi cu succes ramele vechi si abandonate de fostii lor proprietari daca le revopsesc  in culori pamantii, neutre, si mascheaza diferentele dimensionale cu insertii din lemn, ei au inventat ceea ce numim astazi rama Montparnasse. Aceast stil de rama este singurul care se caracterizeaza prin finisare, nu prin trasaturi fizice precise. Cum cea mai des intalnita rama in acea epoca era versiunea comerciala a ramei Ludovic al XIV-lea, ea a devenit portdrapelul noului stil. Asa a ajuns el si in Romnania, unde, sub numele de "rama Eustatiu Stoenescu", nefiind o rama dificil de reprodus, presupun ca a fost asimilata de rameurii locali si s-a bucurat de mult succes printre artistii si colectionarii de aici.

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                            

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                       

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    

*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        

*                                                                                                                                        

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *