Sapte indicii pentru determinarea diferentei dintre foita de aur si Schlagmetal

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                         (general)

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                                                    
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 
Trebuie stiut ca in Romania (si nu numai aici) exista o inclinatie spre nesinceritate care face ca numerosi comercianti si artisti sa-i zica "foita de aur" Schlagmetal-ului, numele german sub care este cunoscuta foita care imita aurul.

Cum deosebim foita de aur autentic de foita de Schlagmetal?

Incetul cu incetul, adica asa cum mi s-a intamplat si mie, in urma cu vreo 30 de ani, pe cand am intrat prima oara in contact cu foita de aur si cand, pentru o vreme, mi-a fost imposibil sa vad vreo diferenta intre obiectele aurite cu aur, respectiv cele aurite cu Schlagmetal. Eram la fel de neputincios ca in primul semestru din anul intai,  atunci cand nu-i puteam inca deosebi pe cei trei colegi africani decat daca-i vedeam impreuna si-i luam dupa inaltime!

Dobandirea acestui tip de discernamant cere si ceva experienta practica pe langa indicatiile mele pretioase. Iata mai jos cele mai bune sapte indicii dupa care trebuie sa va ghidati atunci cand incercati sa deosebiti aurul de Schlagmetal.

1) Pretul. Raportat la aceeasi suprafata, imitatia de aur este de zeci de ori mai ieftina decat aurul. O carticica cu 25 de foi de aur de format 80 x 80 mm (totalizand o suprfata de numai 0,16 mp) se vinde astazi, in Romania, cu cca 60 USD. O carticica cu 25 foi de Schlagmetal, de forma patrata si cu dimensiuni de minimum 140 x 140 mm fiecare (totalizand o suprafata de 0,5 mp) costa cca 2,7 USD. Facand calculele, la suprafete egale rezulta ca foita autentica de aur este de cca 54 de ori mai scump decat imitatia (Schlagmetal).

2) Dimensiunile si fragilitatea materialului. Spre deosebire de foita de transfer (patent, engl, care este fixata pe suportul de hartie), foita libera (loose, engl) de aur  va fi pur si simplu smulsa de pe pagina ei, rupta si botita prin simpla expirare in apropierea ei. Nu intamplator incepatorii in ale auririi isi tin literalmente respiratia cand manipuleaza foita de aur si intorc capul atunci cand expira. Foita aceasta se va lipi de degete la cea mai mica si diafana atingere, ea neputand fi manevrata cu mainile goale. Prin contrast, Schlagmetal poate fi manipulat cu degetele uscate si ceva atentie.

3) Aurul ramane stralucitor tot timpul si nu este necesar sa fie protejat cu lacuri sau verniuri, in timp ce Schlagmetalul neprotejat incepe sa oxideze de cum a fost scos din plicul etans in care se afla.  Cu timpul suprafata de Schlagmetal va deveni verzui-maronie.

4) Prezenta lacurilor de protejare si a vopselelor pe suprafata obiectelor aurite tradeaza Schlagmetalul. Nu exista aspectul de "aur antic" asa cum exista cel de lemn vechi, ceramica veche. Obiectele din aur masiv sau cele aurite pot fi prafuite si murdarite (nu patate!!!), dar asta nu se intampa uniform, asa cum imbatraneste hartia sau tesatura, de exemplu.  Tocmai pentru ca aurul nu cocleste niciodata, indiferent in ce conditii a fost pastrat, obiectele aurite cu aur real nu se protejeaza cu lacuri, iar aurul nu va ajunge sa aiba aspectul "inegrit de timp".  De imbatranit va imbatrani lemnul si grundul de la suprafata ramei iar semnele imbatranirii acestor doua materiale se vor transmite si foitei de aur. Dar nu aurul se fisureaza si eventual se desprinde, ci grundul de pe rama se fisureaza si eventual se desprinde cu aur cu tot. Aurul insa se uzeaza prin stergere sau frecare, se roade, se toceste, dar ramane la fel de stralucitor, asa cum vedem ca se intampla si in cazul bijuteriilor din aur pe care le purtam zilnic (ex. verighetele, pandativele, bratarile). Prin stergere de praf si frecare foita de aur se uzeaza in timp si devine tot mai subtire si mai transparenta, incat la un momentdat se vor putea citi prin ea  foarte limpede culoarea originala a suprafetei aurite.

5) Imperfectiunile de aurire. In mod manual nici aurul si nici Schlagmetalul nu pot fi asternute perfect pe suprafata de aurit. Foitele se vor cuta si char rupe uneori. Forma si contururile rupturilor acestora vor avea aspecte distincte si vor identifica cu precizie materialul folosit. Cutele foiteilor se for regasi si recunoaste cu ochiul liber pe suprafetele aurite caci ele se vor concretiza sub forma unor "zgarieturi" prin care se poate zari culoarea originala a suprafetei de aurit. Aurul fiind mult mai subtire si docil va lasa semne abia perceptibile pe suprafata aurita sub forma unor scurte (1-5 mm), rare si foarte delicate retele de "zgarieturi" zigzagate de grosimea firului din plasa de paianjen. "Zgarieturile" drepte, de grosimea firului de par (sau si mai groase), avand lungimi de 1-5 cm sunt semnele clare ale auririi cu Schlagmetal. La intersectia a doua sau mai multe astfel de "zgarieturi" se formeaza adesea un fel de insula triunghiulara (sau poligonala) unde foita de Schlagmetal nu a mai aderat la suprafata. 
Ganditi-va in termeni de hartie de matasa si carton de cutii. Hartia este mult mai subtire decat cartonul, la fel cum aurul este mult mai subtire decat imitatia de aur. Rupturile si cutele din hartie si cele din carton arata total diferit exact din cauza grosimii lor diferite. La fel stau lucrurile si cu defectele din suprafele aurite cu foita de aur autentic si cele aurite cu imitatia de aur. Desenul defectelor din aur este  extrem de delicat si retinut spre deosebire de desenul defectelor duprafetelor aurite cu Schlagmetal care este mult mai viguros, mai aspru si mai amplu.

Imaginea de mai sus exemplifica defectele de aurire cu Schlagmetal pe cazul concret al unei rame italiene din repertoriul Cavalli e Poli. Defectele sunt intntionat puse in evidenta de autorii acestei rame pentru ca ele trec drept patina in ochii necunoscatorilor si aspectul acesta a ajuns sa fie chiar cautat. Un exemplu de finisare superioara in Schlagmetal ne ofera imaginea a doua rerezentand doua detalii de rame de acelasi producator. De data asta culorile negru si rosu care strapung prin "uzura" si imperfectiunile foitei sunt savant dramuite si efectul estetic este unul deosebit (rama de deasupra). De data aceasta defectele de aurire sunt utilizate cu mai multa arta si sunt abil ascunse prin interventiile manuale experte ale finisorului de rame.

6) Alternanta artistica a suprafetelor mate si a celor lustruite sunt tipice obiectelor aurite cu foita de aur autentic. De fapt posibilitatea de lustruire a aurului este unul din motivele alegerii acestui material in finisarea ramelor. Aspectul uniform, fara portiuni lustruite, este semnul distinctiv al auririi cu Schlagmetal si mixtion.

7) Varsta obiectelor aurite. Imitatia de aur, Schlagmetal, este o realizare tehnica relativ noua. Obiectele aurite cu o vechime mai mare de 150 de ani sunt cu siguranta aurite cu foita autentica , nu cu imitatia ei.

In concluzie,
   a) imitatia de aur fie nu poate fi valtuita la fel de subtire cum poate fi batuta foita de aur, fie lucrul asta ar face-o sa devina la fel de scumpa sau char mai scumpa decat aurul. Prin urmare foita  care imita aurul ramane mult mai groasa.
   b) foita de aur poate fi usor asternuta si facuta sa arate ca imitatia de aur, invers este fie imposibil fie nerentabil. Decat sa muncesti sa faci imitatia de aur sa arate ca aurul, va rog sa ma credeti ca e mult mai ieftin si mai simplu sa folosesti direct foita de aur. 
   c) foita de aur si Schlagmetalul se fixeaza pe ramele de aurit in doua moduri diferite. Totusi, foita de aur poate fi fixata in ambele moduri. Dar de ce ai trata foita de aur ca pe imitatia ei, facand-o sa para mai putin decat este? E ca si cum ati cumpara si folosi o limuzina Mercedes pe post de tractor. Se poate, dar e pacat.

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

Ramele pretioase in foita autentica de aur

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                         (general)

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                    
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                        
*                                                                                                                                  
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  * 


 Recent mi-a atras atentia o postare pe Facebook a unuia dintre prietenii mei, dl. Peter Werkhoven, rameur si el, proprietarul Aedicule, cel mai select atelier de rame din San Francisco  (http://www.aedicule.com).
In postarea sa Peter ne arata tuturor o reproducere de rama antica recent terminata si ne instiinta ca auritul ramei respective a necesitat 32 de carticele cu foita de aur de 23,5K. Fiecare carticica contine 25 foi de 80 x 80 mm fiecare. Vorbim, prin urmare, despre o cantitate de 800 foite sau echivalentul unei suprafete totale de 5,12 metri patrati de foita de aur de 23,5 carate. In lei, la pretul zilei in care postez, asta inseamna 5120 lei. In moneda UE suma asta inseamna 1181 euro. Iata mai jos rama de dimensiuni medii despre care va vorbesc.

Si pentru ca vorbiram despre foita de aur, in Romania puteti achizitiona acest produs, printre alte locuri, de la Foita de Aur (in Bucuresti)(http://www.foitadeaur.ro), care pare sa vanda la cele mai bune preturi din tara, sau Lucas Impex (din Tulcea).
In continuare va voi tortura cu cateva detalii tehnice.

Categorii de foita de aur

Aurul liber se prezinta in foite depuse intre filele unor carticele cu pagini din hartie de matase. 
Aurul de transfer se prezinta lipit superficial pe role de hartie speciala de matase. El se foloseste in special pentru lucrari de auriri exterioare (domuri, statui etc).
Grosimea foitei de aur o face aproape transparenta. De fapt prin foita de aur putem privi, in contra lumina, asa cum privim si distingem lucrurile din jur prin ochelarii de soare. Pentru a va face o idee, zece mii de astfel de foite abia ar atinge 25 mm in grosime. La randul ei greutatea foitei de aur se raporteaza la  1000 de bucati pentru a face sens simturilor noastre. Ea cantareste intre 11 si 29 de grame la mia de colite si acopera o suprafata de 6,4 metri patrati.

In functie de puritatea sa, numarul de carate scade iar foita de aur cunoaste diverse nuante de galben. Aceste nuante sunt "citite" prin numarul de carate aferent. Aurul pur are 24 de carate (K). Aurul impur contine argint si cupru in diverse procente. Cu cat aurul contine mai mult argint, cu atat este mai alb si mai rece. Cu cat creste continutul de cupru foita de aur devine mai rosie, mai calda. Asa numitul aur alb are 12K, contine adica 50% aur si 50% argint.

Auritorii din afara Romaniei pot folosi in munca lor zeci de tipuri de foite de aur cu puritate variind intre 6 si 24K. Iata cateva dintre posibilitatile aflate laindemana acestor auritori.
24,00 K,  Aur pur
23,75 K   Aur Rosenobel
23,50 K   Aur Reines
23,30 K   Aur Pluto
23,20 K   Aur Selena (Luna)
23,00 K   Aur Ducat
23,00 K   Aur geam
23,00 K   Aur dublu XX (ceva mai gros)
23,00 K   Aur rosu/roz
23,00 K   Aur antic
22,75 K   Aur Secolul XIX
22,70 K   Aur japonez
22,50 K   Aur special
22,00 K   Aur pal
22,00 K   Aur pentru rame
22,00 K   Aur lunar
18,00 K   Aur lamaie
18,00 K   Aur French pal
16,70 K   Aur pal
15,30 K   Aur verde deschis
13,25 K - 6 K  Aur alb
Diverse culori si nuante (aliaje) de foita de aur sunt exemplificate in cataloage speciale, ca cel de mai jos, cataloage indispensabile restauratorilor adevarati, in conditiile in care un obiect aurit nu poate fi repareat impecabil (fara sa se cunoasca) daca in final nu se va recurge la exact acelasi tip de aur ca cel utilizat initial pentru aurirea lui.

Pana aici am discutat strict despre foita autntica de aur. Trebuie spus ca in Romania (si nu numai aici) exista o tendinta de nesinceritate si numerosi comercianti si artisti va vor spune ca vand/folosesc "foita de aur" in lucrarile lor. In realitate ei va vand sau folosesc imitatia de foita de aur cunoscuta sub numele tehnic german de Schlagmetal. Daca foitele de aur autentic au in general forma patrata de 80 x 80 mm, cele de Schlagmetal sunt mult mai groase (pot fi apucate gentil cu degetele fara a se rupe si ramane lipit pe burice), au o culoare galbena mai intensa si mai stralucitoare (aurul este mat-galben-verzui in aparenta). In cazul imitatiei de aur vorbim despre foite din alama foarte subtiri de format 140 x 140 mm (sau mai mult). Imitatia de aur oxideaza in aer liber, si de aceea ea trebuie protejata daca se doreste a ramane cat mai mult timp aurie, in timp ce foita de aur nu oxideaza niciodata, ramanand stralucitor in orice conditii, pentru totdeauna.
Argintul oxideaza si el in aer liber. Obiectele aurite cu aur mai slab de 22K se vor innegri in timp proportional cu continutului de argint din foita folosita la acoperirea lor. Pentru auriri exterioare se va folosi intotdeauna aur de minimum 23K. Imitatia de argint este o folie foarte subtire de aluminiu avand dimensiunile specifice Schlagmetalului.

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

------------------------------------------------------------------

ASA VA PLACE ISTORIA ...RAMELOR? ( I )

*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *
*      Retineti ca  exista TREI BLOGURI  si UN WEB SITE "ROSCA'S"                            

*                 1) Rame Roscas                        (general)                                                           

*                 2) Firme publicitare Roscas    (specializat)                                                      

*                 3) Restaurari rame antice       (specializat)                                                      
*                 4) ROSCAS     (web site-ul oficial al firmei ROSCAS SRL)                           
*                                                                                                                                             
*  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  *  


   
Timp de sute de ani, pana la revolutia industriala, confectionarea ramelor pentru tablouri a fost o indarjita si indelungata elaborare executata in echipe de indivizi policalificati care nu de putine ori se intampla sa fi fost ei insisi arhitecti, ingineri, ebenisti sau pictori. Pana azi se mai intalnesc cazuri de pictori care si-au inventat si si-au produs propriile lor rame, dar specia aceasta de artisti era mult mai abundenta in urma cu o suta de ani.

    Inainte ca rama sa fi devenit o simpla incropire de patru baghete prefabricate si prefinisate, taiate exact, atat la lungime cat si la 45 de grade, ramele erau construite de maestri rameuri pornind de la zero, adica de la cheresteaua uscata care lua in mainile lor forma si dimensiunile cerute de fiecare lucrare in parte. Rama era incheiata mai intai in lemn si abia apoi sculptata in asa fel incat colturile si mijlocasii ei sa cada unde trebuie. Din aceasta faza rama era acoperita prin pensulare cu multiple straturi de gesso (sotile si grosso, dupa caz). Acest gesso (care era de fapt un grund alb format din praf de creta si clei de oase) inneca in final detaliile ramei sculptate in lemn si de aceea, odata intarit si uscat acest strat, se proceda la resculpatarea ramei, de data asta in gesso, procedeu numit repasser in franceza sau recut in engleeza.

Fotografa de mai jos detaliaza cele spuse pe exemplul unui colt de rama Ludovic al 13-lea

    Dupa slefuirea suprafetelor ei, rama ajungea sa fie gata pentru aurire. In acest scop ea era mai inatai acoperita cu cateva straturi de bolus in diverse culori (cel mai adesea galben, rosu si negru). Acest bolus avea rolul de a conferi adancime si valoare cromatica  foitei de aur. La randul sau, aurul se aplica prin doua metode descrise de vechii iconari romani ca fiind metoda auririi cu poliment si cea a auririi cu rachiu. In urma primei metode, folosita in locurile unde aurirea urma sa ramana expusa capriciilor vremii, adica pe peretii exteriori si pe turlele bisericilor si manastirilor, de exemplu, se obtinea o suprafata mata, densa si opaca, foarte rezistenta in timp. Prin metoda auririi cu rachiu rezulta o suprafata aurita mai fragila si diafana care putea fi lustruita (sclivisita) sau roasa, prin frecare cu materiale de diverse asperitati, astfel incat sa redea prin transparenta culoarea bolusului de dedesupt precum si marcile specifice acestui tip de aurire. Acest al doilea gen de aurire era folosit pe obiecte care urmau sa fie pastrate la interior, ferite de umezeala si de contactul cu lichidele. Ramele, ca obiecte de interior, sunt aurite in aceasta din urma maniera. Asta bineinteles atunci cand nu sunt aurite cu Schlagmetal (aurul targovetilor si ciubucarilor) sau cu vopsea de bronz (aurul proletarilor). 

    Evident ca o rama astfel conceputa si construita nu putea fi decat un obiect unic, cu totul special si de mare valoare, legat strict si definitiv de o anumita lucrare foarte pretioasa si aceasta. Dar, vedeti dumneavoastra, de acest tip de rame nu se puteau lipi majoritatea doritorilor (consumatorilor) si asta inseamna afaceri marunte si stagnante, caci puterea sta in numar (numarul celor carora le vinzi si in frecventa cu care o faci). Cand acum mai bine de un secol rameurii au inteles ca au mai mult de castigat vanzand ieftin celor mai numerosi dintre clienti, drumul spre industrializarea, standardizarea si ieftinirea (bagatelizarea) acestei arte a fost deschis. Au aparut fabricantii de baghete prefabricate si prefinisate, pe de-o parte, si rameurii zilelor noastre, cei care  croiesc rame in doi timpi si trei miscari pornind tocmai de la aceste baghete prefabricate, produse industrial in cantitati uriase si la preturi de nimic. Industrializarea si preturile mici au pervertit pana la urma si gusturile consumatorilor fortati sa-si abandoneze pretentiile de calitate si exclusivitate si chiar si pe acelea estetice, daca masinile nu le puteau satisface pretentiile la preturile pe care se bucurau ei sa le plateasca.

In cele ce urmeaza va voi conduce prin timp spre vremea cand traditia si arta ramelor a cotit-o pe nesimtite spre zona comerciala si industriala in care respira si se dezvolta si astazi. Acea epoca poarta un nume: neoclasicismul secolului XIX. Ca in orice revolutie, germenii industrializarii artei ramelor au aparut mai devreme, odata cu aparitia primei mase termoplastice de modelare inventata de om, compozitia aceea din care sunt "turnate" toate ornamentele ramelor populare incepand de la sfarsitul secolului XVIII si pana in prezent. Acea compozitie a facut posibila eliminarea sculpturii si inlocuirea ei cu impresiuni matritate de mare detaliu si exactitate, identice de la o presare la alta. Drumul ramelor incarcate cu ornamente liniare, repetitive era de acuma deschis. Mai lipseau verigile producerii industriale a suportilor din lemn profilat pentru preluarea acestor ornamente turnate precum si cea a inventarii unei foite care sa inlocuiasca multumitor aurul la preturi de zeci de ori mai competitive. In plina revolutie industriala, nu era decat o chestiune de timp si de profituri pana cand toate componentele noii masinarii urmau sa fie produse, puse impreuna si apoi in miscare iar lucrul asta s-a intamplat implacabil, undeva in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, adica atunci cand a si inceput epoca moderna a istoriei ramelor (comerciale) asa cum le cunoastem noi astazi. In nise din ce in ce mai rare si mai obscure arta ramelor de valoare a continuat sa reziste prin diverse manufacturi constant impinse spre periferia "pietei", departe de ochii si intelegerea publicului, inspre o extinctie indelung anticipata si mereu amanata.  

Secolul XIX si dominatia ramelor neoclasice

 In a doua jumatate a secolului al XIX-lea istoria ramelor a cunoscut un curent artistic deosebit de prolific numit neoclasicism, curent care ne-a lasat numeroase exemple de rame de o sobrietate si noblete cautata, unul dintre cele mai aplaudate si frecvent intalnite exemple ale sale fiind tocmai ramele din familia celei de mai sus. Cu mici modificari de detaliu, genul acesta de rame, care au originat in Franta, pot fi inatalnite din Rusia pana in Australia, trecand prin Anglia si America de Nord. Caracteristica lor principala o constituie canelura (flutes, engl) executata de-a curmezisul laturilor, frunza de acant din colturi, lantul ornamental intre doua borduri situate la partea lor superioara si insertia (unii o numesc cam hazardat si passpartout) in felurite trepte intrerupte de zone netede acoperite cu nisip in unele cazuri, cu ornamente geometrice incizate si lustruite, in alte cazuri, atunci cand nu erau lasate netede si mate. Nu de putine ori se intalnesc insertiile multiple, prin aceasta urmarindu-se atat latirea ramei cat si adancirea tabloului in culcusul lui auriu. Merita mentionat faptul ca in epoca de care vorbim toate ramele din aceasta categorie erau inca aurite cu foita de aur de 22 sau 23K. Desi nu foarte vechi, aceste rame au devenit foarte rare si pretioase (cel putin in America de Nord) ca urmare a faptului ca in momente istorice aspre ele au fost persistent adunate si arse pentru a recupera aurul depus pe suprafata lor.

Profilul riguros si exact al acestei rame, cu muchii si suprafete impecabile, tipice epocii masiniste, se datoreaza procedeului de extrudare al gesso-ului pe sipca profilata, procedeu care, in forme evident modernizate, este folosit si astazi la producerea baghetelor (metrajelor) de rame in chip industrial. Uitati-va bine la aceste rame caci aveti inaintea ochilor nu doar un stil de rama aparte care a cunoscut un succes nemaiintalnit pana atunci, ci chiar dinozaurii metrajelor din zilele noastre, ramele acestea facand revolutie in epoca prin aceea ca erau produse si ornate industrial, sub forma unor baghete lungi de cativa metri, din care rameurul isi debita si incropea rama dupa nevoile clientilor sai. Toata ornamentatia acestor rame era realizata din masa termoplastica si deci minutia si delicatetea detaliilor ornamentelor erau ambele desavarsite, asa cum numai "plasticul" acelor vremuri ar fi ingaduit-o. Unica concesie (mai degraba incercare de a eschiva banalul si ieftinatatea) facuta calitatii de moda veche consta in faptul ca imbinarea sipcilor la colturi era mascata cu gesso si cu frunza de acant, respectiv cu un bloc decorativ cu aspect de panglica, in cazul in care rama avea un colan din frunze de laur (mai rar de stejar) la partea ei superioara, ornament facand diferenta intre doua genuri apartinand aceleiasi familii de rame.

Cel mai popular dintre aceste modele avea un panou concav cu un profil in forma de C, dar se cunosc destule versiuni ale acestei rame avand fata curbata elegant in forma de S. Canelurile perpendiculare specifice variaza de la cele abia schitate, prin incizii in gesso, la cele hotarat adancite, sculptate direct in lemnul ramei si apoi repassate. In variantele franceze si italiene canelurile sunt mai late, de cca 6-8 mm latime, in timp ce in variantele englezesti, americane si australiene canelurile respective tind sa fie mult mai inguste, de numai 2-5 mm. In toate cazurile fata canelata a ramei este lustruita in timp ce adanciturile raman mate si acumuleaza patina. Ca o subfamilie a acestor rame a aparut si varianta cu pete de nisip (precum petele girafei) pe panoul in forma de S sau C al ramelor respective. Iata mai jos detaliile despre care tocmai am amintit, de data asta ilustrate sub forma unor arce (fragmente de rame rotunde).

Genul acesta de rame neoclasice se regasesc si in muzeele romanesti, in varianta lor franceza, fiind intalnite mai frecvent la Aman si Grigorescu. Dintr-un elan specific romanesc de asumare a unor merite imaginare, rama cu canelura este cunoscuta la noi drept rama Aman, la fel cum o rama Ludovic al XIV-lea usor simplificata este considerata a fi rama Eustatiu Stoenescu. Are si Grigorescu una sau chiar mai multe rame care-i poarta numele din aceeasi romaneasca pornire de cumsecadenie si generozitate in dauna francezilor.

---------------------------------------------------------------------------

ROSCA'S SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau reproducere in domeniul ramelor.    www.roscas.ro

---------------------------------------------------------------------------

Reproducerea integrala sau partiala a textelor si imaginilor publicate de Cornel Rosca pe acest blog este strict interzisa fara aprobarea scrisa a autorului (adresa de contact: rameRoscas@aol.com). Va multumesc pentru intelegere.