* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Retineti ca exista TREI BLOGURI si UN WEB SITE "ROSCA'S"
* 3)
Restaurari rame antice (specializat)
* 4)
ROSCAS (web site-ul oficial al firmei
ROSCAS SRL)
*
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
Incepand de astazi va voi invata un procedeu spectaculos de indreptare a laturilor strambe ale unei rame. Procedeul respectiv il vom exemplifica pe cazul concret al unei rame Newcomb Mcklin. Dar mai intai va tratez cu cateva vorbe despre cum si de ce se incovoaie sau se rasuceste lemnul in decursul anilor.
Cum si de ce lucreaza lemnul. Cunostinte generale minimale despre lemn.
Cine nu intelege lemnul si miscarile lui nu va ajunge nicaieri in domeniul constructiei si restaurarii ramelor traditionale si cu atat mai putin in cel ebenistic. In continuare va voi expune esenta a ceea ce trebuie sa stiti pentru a putea gasi macar punctele cardinale in lumea fascinanta a lemnului si prelucrarii lui. Sper sincer sa va indragostiti de subiect si sa aprofundati cu folos aceste cunostintele. Celor serios interesati de lumea si misterele lemnului le recomand o carte minunata, cotata la superlativ, cu 5 stele, o adevarata enciclopedie populara a lemnului si care se numeste
"Understanding Wood", de Bruce Hoadley.
Am citit cartea d-lui Hoadley in America, in urma cu 25 de ani, pe cand inca nu exista internetul si nici nu vorbeam englezeste, cu dictionarul in mana, si am adus-o in Romania, unde o pastrez ca pe moastele sfinte. Pe cand o terminasem de studiat, stiam deja destula engleza pentru a-l suna pe autorul ei si a-l descoase cu privire la uscatoria solara pe care urma sa mi-o construiesc in Romania. Un om minunat! Sper sa mai fie printre noi.
Lemnul are o natura fibroasa si aerisita si nu gresiti prea mult daca vi-l imaginati ca pe un snop de tuburi paralele strans unite intre ele. Am zis tuburi si nu am gresit caci prin aceste tuburi circula seva hranitoare dinspre radacini spre frunzele copacului. Atunci cand este viu copacul se ingroasa mereu, adaugand pe
circumferinta lui cate un inel de crestere in fiecare an. Cand este
taiat, evident, cresterea lui inceteaza, dar el va continua sa se miste si sa-si modifice dimeniunile atata timp cat va exista. Se zice ca lemnul "misca" si in realitate chiar isi modifica in chip
sensibil dimemsiunile de la un sezon la altul si de la un an la celalat.
Aceste "miscari" au de aface cu pierderea apei din constituenta lui dar si cu morfologia sa, adica cu formula de distribuire a zonelor dure si moi din structura sa. Aceasta formula depinde strict de locul din care a provenit rigla sau scandura respectiva, raportat la trunchiul copacului, asa precum puteti vedea si din imaginea de mai jos, dar si defectele si bolile lemnului au rolul lor. Nodurile, in special, provoaca schimbarea drastica a proprietatilor lemnului reducandu-i mult elasticitatea, rezistenta si stabilitatea dimensionala.
Aceasta imagine extrem de sugestiva va arata modificarea in timp a scandurilor si riglelor dupa uscare, in functie de repartizarea inelelor de crestere si a zonelor dure si moi din masa lemnoasa. Astfel puteti sesiza ca orice rigla sau scandura isi micsoreaza volumul dupa uscare, dar unele se vor si deforma ca toate visele, schimonosindu-si profilul. Asa ceva nu vreti sa se intample cu ramele dvs. si nici cu mobila, usile sau ferestrele dvs, am dreptate?
Ei bine, veti intreba dvs., toate profilele de mai sus provin din acelasi trunchi si atunci ce anume le face sa reactioneze intr-atat de bizar dupa uscare si de ce nu reactioneaza toate la fel? Pentru a intelege ce se intampla trebuie sa va spun ca trunchiul copacului, lemnul in general, nu este deloc o substanta omogena. El poseda unele straturi si zone mai dure iar altele mai moi. Amestecul si dozajul acestor ingrediente sunt raspunzatoare pentru modificarile constatate. Priviti cu atentie desenul inelelor de crestere asa cum apare el pe capetele scandurilor si rigletelor exemplificate in desenul de mai sus. Acest desen si putina logica va va da si raspunsul cautat. In unele cazuri (fig. 2) scandura este mai dura in miezul ei si mai moale pe margini, continand "lemn mort" pe centru si "lemn viu" pe margini. In cazul din fig. 1, scandura este debitata in intregime din portiunea vie a lemnului, deci este omogena, iar inelele de crestere cad perpendicular pe suprafetele scandurii. Acesta este cel mai bun si mai stabil lemn posibil. El se va strange (micsora volumul) prin uscare, indesindu-si inelele, dar nu-si va deforma profilul. Din acest fel de lemn veti putea face rame, instrumente muzicale sau piese de mobilier care sa infrunte secolele. Cand desenul fibrelor dintr-o scandura este oblic si/sau tangential la suprafata ei, atunci e tragedie. Obiectul contruit din astfel de lemn se va deforma, se va stramba si, daca e constrans in structuri rigide pe care nu le va putea birui, va crapa pur si simplu! In acest caz ne gasim cu cheresteaua din fig. 4, 6 si 7 unde descoperim ca dupa uscare lemnul si-a micsorat volumul dar si-a modificat in chip inacceptabil si profilul. Aceste scanduri sunt rebuturi din punctul de vedere al calitatii si durabilitatii obiectelor construite din ele. Din pacate, la modul primitiv in care se debiteaza cheresteaua in Romania, prin felierea trunchiurilor, 90% din scanduri sunt, inevitabil, din categoria rebuturilor. Nu atat nodurile cat modul de debitatare produce cheresteaua de calitate inferioara.
Daca ati ajuns pana aici si inca nu stiti ce sunt si cum arata "carnea si oasele" copacilor, cum arata si ce proprietati au inelele de crestere, puteti afla noutati ostenind inca un paragraf sau doua.
Inelele de crestere (annual rings) se citesc cel mai bine in sectiunile transversale ale trunchiurilor copacilor si ele sunt reprezentate de succesiunile inelare formate din portiuni mai intunecate si mai inguste intercalate cu altele mai late si de culoare mai deschisa. Zonele subtiri si inchise la culoare reprezinta lemnul crescut chinuit, pe durata iernii, iar inelele mai late, mai albicioase si mai moi reprezinta lemnul adaugat (crescut) cu repeziciune in perioada anului bogata in lumina, caldura si ploi. Un inel alburiu debil descrie o vara secetoasa, in timp ce unul lat este semnul unei perioade lungi de infrunzire, una deosebit de propice dezvoltarii vegetatiei in general.
Privind cu atentie la capetele bustenilor vom distinge intotdeauna o zona mai inchisa la culoare, spre interior (
hard wood,
duramen), inconjurata de o alta, mai mult sau mai putin lata, de culoare mai deschisa (
sap wood, albura), la exterior. Prin "tubulatura" din zona inchisa la culoare nu mai trece demult seva. Acest tesut lemnos este mort, rigid si dens din cauza sarurilor minerale care s-au depus pe interiorul capilarelor. Dimpotriva, aria exterioara de culoare mai deschisa, tesutul liberian numit in engleza "sap wood" (de la fapul ca prin el circula de fapt seva (sap)), este partea vie, aflata in crestere si, prin comparatie cu miezul dens si anchilozat al trunchiului, aceasta parte este mai moale si mai flexibila, iar dupa uscare mai putin densa, deci si mai usoara. Cu coaja si albura se hranesc majoritatea daunatorilor padurilor, nu cu "ciolanul" din inima copacilor.
(va continua)
---------------------------------------------------------------------------
ROSCA'S
SRL, unica manufactura de rame de calitate muzeala din Romania, are
capacitatea de a ataca orice lucrare de restaurare, constructie sau
reproducere in domeniul ramelor. www.roscas.ro
------------------------------------------------------------------
